Comenzi Linux esențiale pentru administrarea serverului

Cunoașterea comenzilor Linux de bază este necesară pentru orice persoană care administrează un server web, indiferent de nivelul de experiență. Linia de comandă oferă acces direct și eficient la funcțiile sistemului, imposibil de replicat complet prin interfețe grafice.

Acest ghid acoperă comenzile pe care le veți folosi cel mai frecvent în administrarea unui server de hosting web, fără a intra în detalii de configurare avansată care necesită cunoștințe specializate.

Comenzi Linux esențiale pentru administrarea serverului

Conexiunea la server se face prin SSH (Secure Shell). Comanda de bază este: ssh utilizator@adresa-ip sau ssh utilizator@domeniu.ro. La prima conectare vi se va cere să confirmați amprenta cheii serverului. Tastați yes și introduceți parola. Dacă folosiți chei SSH, autentificarea este automată și mai sigură.

Odată conectat, terminalul vă arată promptul shell. Promptul conține de obicei numele utilizatorului, hostname-ul serverului și directorul curent. Semnul $ indică utilizator obișnuit, # indică root (administrator cu drepturi depline).

Navigarea în sistemul de fișiere

pwd (print working directory) afișează directorul în care vă aflați în prezent. Este primul lucru de rulat când vă pierdeți în arborescența de fișiere.

ls listează fișierele din directorul curent. Variante utile: ls -la afișează toate fișierele inclusiv cele ascunse, cu permisiuni și dimensiuni. ls -lh afișează dimensiunile în format uman (KB, MB). ls -lt sortează după data modificării.

cd schimbă directorul. cd /var/www/html navighează la directorul rădăcină al site-urilor web. cd .. urcă un nivel. cd ~ sau cd singur revine la directorul home. cd – revine la directorul anterior.

find caută fișiere și directoare. find /var/www -name „*.php” -mtime -1 găsește fișierele PHP modificate în ultima zi. find . -type f -size +10M găsește fișierele mai mari de 10 MB din directorul curent.

Gestionarea fișierelor și directoarelor

cp copiază fișiere. cp fișier.txt /backup/ copiază un fișier în altă locație. cp -r director/ /backup/ copiază recursiv un director întreg.

mv mută sau redenumește fișiere. mv fișier.txt /altă/locație/ mută fișierul. mv fișier-vechi.txt fișier-nou.txt redenumește fișierul în același director.

rm șterge fișiere. Atenție: nu există coș de gunoi în linia de comandă, fișierele șterse nu pot fi recuperate ușor. rm fișier.txt șterge un fișier. rm -rf director/ șterge recursiv un director. Această comandă este una dintre cele mai periculoase în Linux, folosiți-o cu atenție extremă.

tar creează și extrage arhive. tar -czf arhivă.tar.gz director/ creează o arhivă comprimată. tar -xzf arhivă.tar.gz extrage conținutul. Este comanda standard pentru backup-uri manuale de fișiere.

Vizualizarea și editarea fișierelor

cat afișează conținutul complet al unui fișier. cat /etc/nginx/nginx.conf afișează configurația Nginx. Pentru fișiere mari, este mai util less care permite derulare.

less permite derularea unui fișier pagină cu pagină. q pentru ieșire, / pentru căutare în fișier, n pentru următorul rezultat. tail -f /var/log/nginx/error.log urmărește un fișier de log în timp real, util pentru depanarea problemelor.

nano este editorul de text în linie de comandă cel mai accesibil pentru utilizatorii noi. nano /etc/php.ini deschide fișierul pentru editare. Ctrl+O salvează, Ctrl+X închide. vim este mai puternic dar necesită o curbă de învățare mai abruptă.

grep caută text în fișiere. grep „error” /var/log/apache2/error.log afișează liniile care conțin cuvântul error. grep -r „wp-config” /var/www/ caută recursiv în toate fișierele. Util pentru diagnosticarea problemelor și auditul securității.

Gestionarea proceselor și serviciilor

ps aux afișează toate procesele active cu detalii despre utilizare CPU și memorie. top și htop oferă o vizualizare dinamică, actualizată în timp real. htop are o interfață mai prietenoasă și permite sortarea și filtrarea.

systemctl gestionează serviciile în distribuțiile Linux moderne. systemctl status nginx verifică starea serverului web Nginx. systemctl restart nginx repornește serviciul. systemctl enable nginx activează pornirea automată la boot.

kill oprește un proces după PID-ul său. kill -9 1234 forțează oprirea procesului cu PID 1234. pkill nginx oprește toate procesele cu numele nginx. killall php-fpm oprește toate procesele PHP-FPM.

Monitorizarea resurselor serverului

df -h afișează spațiul de stocare disponibil pe toate discurile montate. du -sh /var/www/* afișează spațiul ocupat de fiecare site web. Aceste comenzi sunt esențiale pentru detectarea problemelor de disc care pot causa erori 500 pe site.

free -h afișează memoria RAM disponibilă și utilizată. Un server cu memorie RAM aproape epuizată va fi lent sau instabil. vmstat 1 5 afișează statistici de memorie, CPU și I/O la interval de 1 secundă, de 5 ori.

netstat -tulpn (sau ss -tulpn pe sisteme moderne) afișează porturile deschise și serviciile care ascultă pe ele. Este util pentru verificarea că serverul web ascultă pe portul 80 și 443 și pentru identificarea serviciilor neașteptate.

Permisiunile fișierelor

Permisiunile corecte sunt esențiale pentru securitatea site-ului WordPress. chmod modifică permisiunile. chmod 755 director/ setează permisiuni corecte pentru directoare (proprietar poate citi, scrie, executa; alții pot citi și executa). chmod 644 fișier.php setează permisiunile corecte pentru fișiere PHP.

chown schimbă proprietarul fișierelor. chown www-data:www-data /var/www/site/ atribuie fișierele utilizatorului serverului web (www-data pe Ubuntu/Debian, apache pe CentOS). Permisiunile greșite sunt o cauză frecventă a erorilor 403 și a problemelor de scriere ale WordPress.

Cunoașterea acestor comenzi de bază vă permite să diagnosticați și să rezolvați rapid probleme comune de server, să optimizați configurația pentru performanță și să mențineți sănătatea tehnică a site-ului la un nivel ridicat.