Înregistrările DNS explicate: A, CNAME, MX și TXT pe înțelesul tuturor

Înregistrările DNS explicate: A, CNAME, MX și TXT pe înțelesul tuturor

Înregistrările DNS explicate: A, CNAME, MX și TXT pe înțelesul tuturor. Atunci când cineva schimbă găzduirea sau primește acces la contul de domeniu, aceste patru tipuri de înregistrări decid dacă site-ul și mailul firmei mai funcționează a doua zi.

Fiecare are un rol strict, iar un câmp completat greșit poate opri corespondența sau poate trimite vizitatorii pe o pagină care nu mai există. Explicăm pe rând ce face fiecare și cum le verificați fără cunoștințe tehnice.

Înregistrările DNS explicate: A, CNAME, MX și TXT pe înțelesul tuturor

Contul de domeniu este, practic, agenda de telefon a internetului pentru afacerea dumneavoastră. Înregistrările DNS sunt rândurile din acea agendă, iar fiecare tip răspunde la o întrebare diferită: unde este găzduit site-ul, unde ajunge mailul, cine are voie să trimită mesaje în numele domeniului.

Multe probleme care par complicate, de genul „site-ul nu se încarcă” sau „mailurile nu ajung la clienți”, se rezolvă verificând aceste câteva rânduri, nu codul site-ului.

Ce este sistemul DNS și la ce folosesc înregistrările

DNS înseamnă sistemul de nume de domeniu, iar rolul lui este să transforme un nume ușor de reținut, cum e firma-dumneavoastra.ro, într-o adresă pe care calculatoarele o înțeleg. Fără el, ar trebui să memorați un șir de cifre pentru fiecare site pe care îl vizitați.

Toate înregistrările unui domeniu stau într-un fișier numit zonă, administrat de obicei din cPanel, de la furnizorul de găzduire sau de la cel de la care ați cumpărat domeniul. Fiecare rând din zonă are un tip, o valoare și un TTL, timpul în secunde cât rămâne memorată informația respectivă în alte calculatoare înainte să fie cerută din nou. Lista completă a tipurilor de înregistrări DNS recunoscute oficial este publicată de IANA, organizația care administrează parametrii tehnici ai internetului, dar pentru un site obișnuit contează mai ales patru dintre ele.

  • Înregistrarea A leagă numele de domeniu de adresa IP a serverului unde stă site-ul.
  • Înregistrarea CNAME leagă un nume de un alt nume, nu direct de o adresă IP.
  • Înregistrarea MX spune cărui server îi trimiteți mailurile destinate domeniului.
  • Înregistrarea TXT ține text liber, folosit pentru verificări și reguli de securitate.

Un TTL mic, de câteva minute, ajută atunci când urmează o schimbare și vreți ca ea să se vadă repede peste tot. Un TTL mare, de câteva ore, reduce numărul de cereri către serverul de domeniu pentru un site care nu se schimbă des.

Procesul din spatele unei singure căutări de domeniu are mai mulți pași, chiar dacă durează o fracțiune de secundă. Calculatorul dumneavoastră întreabă mai întâi un server numit resolver, de obicei cel al furnizorului de internet, dacă știe deja răspunsul dintr-o căutare anterioară. Dacă nu, resolverul întreabă, pe rând, un server rădăcină, apoi serverul responsabil de extensia „.ro” sau „.com”, până ajunge la serverul care deține efectiv zona domeniului dumneavoastră și primește răspunsul corect.

Înregistrarea A: adresa IP a site-ului

Înregistrarea A este cea mai simplă dintre toate: ia numele de domeniu și îl leagă de o adresă IP, adică de serverul fizic sau virtual unde stă găzduit site-ul. Când introduceți domeniul în browser, calculatorul dumneavoastră întreabă DNS-ul unde se află acel A și merge direct la adresa primită.

O schimbare de găzduire aproape întotdeauna înseamnă o schimbare de A. Dacă migrați site-ul la un alt furnizor, de exemplu în cadrul unei migrări a site-ului WordPress pe alt hosting, A trebuie actualizat spre noul server, altfel vizitatorii continuă să ajungă pe vechiul loc.

O zonă DNS arată, simplificat, așa:

firma-dumneavoastra.ro.   A      203.0.113.25
www.firma-dumneavoastra.ro. A   203.0.113.25

Observați cele două rânduri: unul pentru domeniul fără „www”, unul pentru varianta cu „www”. Lipsa oricăruia dintre ele înseamnă că o parte din vizitatori nu ajunge deloc pe site, în funcție de cum au scris adresa.

Înregistrarea CNAME: un alias către alt nume

Spre deosebire de A, CNAME nu indică o adresă IP, ci un alt nume de domeniu. Practic spune „pentru acest subdomeniu, mergi să cauți răspunsul în altă parte”, urmând apoi lanțul până la o înregistrare A.

Este util pentru servicii externe care au propria infrastructură: un magazin pe o platformă găzduită separat, un instrument de emailing sau o unealtă de analytics, fiecare cu propriul subdomeniu. Furnizorul vă dă o valoare exactă de pus în CNAME, pe care o copiați fără modificări.

Dacă administrați mai multe subdomenii pentru divizii sau proiecte diferite, un ghid de gestionare a subdomeniilor și addon domains în cPanel arată unde se adaugă aceste înregistrări fără să afecteze domeniul principal. O regulă simplă: un nume nu poate avea în același timp și A, și CNAME.

Înregistrarea MX: rutarea email-ului către server

MX spune internetului cărui server îi trimiteți mailurile adresate domeniului dumneavoastră, de exemplu contact@firma-dumneavoastra.ro. Fără un MX corect, mesajele fie se întorc la expeditor, fie dispar pur și simplu.

Fiecare înregistrare MX are o prioritate, un număr mic însemnând preferință mai mare. Când există mai multe servere de mail, pentru rezervă, cel cu prioritatea cea mai mică este încercat primul, iar celelalte intervin doar dacă primul nu răspunde.

Dacă mailul firmei folosește același furnizor ca și site-ul, configurarea se face de obicei automat la crearea contului de email, așa cum arată și ghidul pentru email profesional în cPanel. Dacă folosiți un furnizor extern de mail, de tipul celor cu domeniu propriu, MX trebuie schimbat manual spre serverele indicate de acel furnizor, nu spre cele ale găzduirii site-ului.

Înregistrarea TXT: verificări de domeniu și reguli de securitate pentru email

TXT este un câmp de text liber, fără o structură fixă, motiv pentru care a devenit locul unde se pun verificări și reguli de securitate. Un furnizor care vrea să confirme că dețineți domeniul vă cere adesea să adăugați un cod într-un TXT, apoi verifică doar că acel cod există acolo.

Cea mai frecventă utilizare pentru o afacere este însă protecția mailului. Trei înregistrări TXT, SPF, DKIM și DMARC, spun lumii întregi cine are voie să trimită mailuri în numele domeniului dumneavoastră și ce să facă cel care primește un mesaj falsificat.

Dacă mailurile firmei ajung des în folderul de spam al clienților, cauza este aproape sigur lipsa sau configurarea greșită a acestor TXT-uri. Articolul despre SPF, DKIM și DMARC și motivele pentru care mailurile ajung în spam explică pas cu pas cum se scrie fiecare dintre ele.

Cum verificați și editați înregistrările DNS

Majoritatea furnizorilor de găzduire oferă acces la zona DNS direct din cPanel, de obicei într-o secțiune numită „Zone Editor” sau „Zonă DNS”. Acolo vedeți toate rândurile A, CNAME, MX și TXT ale domeniului, cu posibilitatea de a adăuga, edita sau șterge fiecare în parte.

Înainte de orice modificare, verificați ce există deja, ca să nu ștergeți din greșeală o înregistrare de care depinde mailul sau alt serviciu conectat la domeniu. O verificare rapidă se poate face și din linia de comandă, de pe orice calculator cu Linux sau macOS:

dig firma-dumneavoastra.ro A
dig firma-dumneavoastra.ro MX
dig firma-dumneavoastra.ro TXT

Fiecare comandă arată exact ce răspunde în acest moment DNS-ul public pentru domeniul respectiv, util mai ales după o schimbare, când vreți confirmarea că s-a propagat corect. Dacă nu vă simțiți confortabil să umblați singuri în zona DNS, un serviciu de mentenanță website de la o echipă care administrează deja domeniul reduce riscul unei greșeli care scoate site-ul sau mailul din funcțiune.

Pe un calculator cu Windows, comanda echivalentă este „nslookup”, folosită în linia de comandă exact ca „dig”, doar că afișează rezultatul într-un format ușor diferit. Ambele comenzi întreabă direct un server DNS public, nu memoria locală a calculatorului, așa că răspunsul reflectă ce vede deja restul internetului, nu ce mai ține minte browserul dumneavoastră dintr-o vizită mai veche.

Greșeli frecvente și timpul de propagare

O schimbare în zona DNS nu se vede instantaneu peste tot. Fiecare calculator și fiecare furnizor de internet ține minte valoarea veche până expiră TTL-ul, așa că propagarea completă poate dura de la câteva minute până la 24 sau 48 de ore, în cazuri rare.

Cele mai des întâlnite greșeli la editarea înregistrărilor DNS sunt:

  • Ștergerea înregistrării A pentru „www” în timp ce se păstrează doar cea fără „www”, sau invers.
  • Schimbarea găzduirii fără actualizarea A, ceea ce lasă site-ul vechi vizibil pentru o parte din vizitatori.
  • Adăugarea unui furnizor nou de mail fără a elimina MX-ul vechi, ceea ce trimite jumătate din mesaje spre un server care nu le mai preia.
  • Un TXT pentru SPF scris greșit sau duplicat, care anulează efectul protecției pe care ar fi trebuit să o ofere.
  • TTL lăsat mare chiar înainte de o migrare planificată, ceea ce prelungește inutil perioada în care unii vizitatori mai văd serverul vechi.

Dacă știți dinainte că urmează o schimbare, de exemplu o migrare de găzduire programată pentru weekendul următor, merită să coborâți TTL-ul la câteva minute cu o zi sau două înainte. Odată ce schimbarea s-a propagat peste tot și totul funcționează corect, TTL-ul poate fi crescut din nou la valoarea obișnuită, fără riscuri suplimentare.

Dacă tocmai ați făcut o schimbare și lucrurile par să nu meargă, cel mai adesea răspunsul este să mai așteptați propagarea, nu să modificați din nou aceeași înregistrare. Modificările repetate într-un interval scurt prelungesc, de fapt, confuzia, pentru că diverse servere din lume rețin valori diferite în același timp.

Înregistrările DNS par tehnice, dar logica din spate este simplă odată explicată, iar o echipă care știe exact ce înseamnă fiecare tip evită opriri de site și de mail care, altfel, costă clienți. Dacă urmează o schimbare de găzduire, un domeniu nou sau pur și simplu vreți ca cineva să verifice zona DNS înainte să apară o problemă, serviciul de web design al agenției noastre include și configurarea corectă a acestor înregistrări, alături de alegerea unui nume de domeniu potrivit pentru afacerea dumneavoastră, dacă încă nu l-ați stabilit.

Surse

Despre autor

Dorel Tănase este specialist în optimizare SEO și web design, cu o experiență de peste 28 de ani în domeniul IT și 17 ani dedicați exclusiv promovării online.

Absolvent al Academiei de Studii Economice din București, specializarea Cibernetică (1995), a intrat în lumea tehnologiei în 1996 și a lansat primul său website, cisnet.ro, în 1997. Din 2007 se concentrează pe web design și optimizare pentru motoarele de căutare, iar prin GOAI Promovare a colaborat cu peste 600 de companii din România.

Deține certificări Google Analytics și Google Ads, pe care le aplică în strategiile de promovare online dezvoltate pentru clienți din domenii variate.

Dorel Tănase este specialist în optimizare SEO și web design, cu o experiență de peste 28 de ani în domeniul IT și 17 ani dedicați exclusiv promovării online.

Absolvent al Academiei de Studii Economice din București, specializarea Cibernetică (1995), a intrat în lumea tehnologiei în 1996 și a lansat primul său website, cisnet.ro, în 1997. Din 2007 se concentrează pe web design și optimizare pentru motoarele de căutare, iar prin GOAI Promovare a colaborat cu peste 600 de companii din România.

Deține certificări Google Analytics și Google Ads, pe care le aplică în strategiile de promovare online dezvoltate pentru clienți din domenii variate.

Back To Top